Efectele tratatelor fata de parti si fata de terti

Efectele tratatelor fata de parti

Conform principiului fundamental din dreptul international - pacta sunt servanda - un tratat creeaza obligatii juridice numai pentru partile sale, care trebuie sa îndeplineasca cu buna-credinta si întocmai angajamentele pe care si le-au asumat. Prin urmare, tratatele nu pot avea efecte directe fata de terti, întrucât doar acordul statului, liber exprimat, poate constitui baza legala a unei obligatii sau a unui drept international.

Conventia privind dreptul tratatelor (1969) stipuleaza ca un tratat nu creeaza nici drepturi, nici obligatii pentru un stat tert, fara consimtamântul sau.

8.2. Efectele tratatelor fata de terti

Conform dispozitiilor Conventiei, statele pot dobândi drepturi în baza unor tratate la care nu sunt parti în urmatoarele conditii (art.36):

daca partile unui tratat înteleg sa confere un drept unui stat tert sau unui grup de state, sau tuturor statelor;

daca statul tert consimte, fie în mod expres, fie tacit.

Carta ONU, de exemplu, confera prin prevederile sale anumite drepturi statelor nemembre: dreptul de a sesiza Consiliul de Securitate sau Adunarea Generala în legatura cu un diferend la care sunt parti, cu conditia sa accepte obligatiile de solutionare pasnica a diferendelor, prevazute în Carta; dreptul de a deveni parti la Statutul Curtii Internationale de Justitie.

În anumite conditii pot rezulta obligatii, în sarcina statelor, în baza unor tratate la care nu sunt parti. Conventia de la Viena prevede doua asemenea conditii (art.35):

daca partile unui tratat înteleg sa creeze o obligatie în sarcina unui stat tert;

daca statul tert consimte, în mod expres si în scris la aceasta obligatie.

Prin îndeplinirea acestor conditii se realizeaza de fapt un acord distinct între statele- parti la tratat si statul tert, acordul dintre parti reprezentând unicul fundament juridic al fortei obligatorii a unui tratat.

În practica internationala exista o categorie de tratate (denumite tratate obiective) care stabilesc regimuri juridice obiective, aplicabile ansamblului comunitatii internationale. Asemenea tratate, întrucât reglementeaza domenii de interes general, pot sa creeze drepturi si obligatii opozabile tuturor statelor (erga omnes), chiar si în lipsa consimtamântului lor. Din aceasta categorie fac parte:

tratatele multilaterale care stabilesc anumite regimuri teritoriale (cele referitoare la statutul de neutralitate al unei tari, la regimul Antarcticii etc);

tratatele care stabilesc anumite regimuri pentru cai de comunicatie internationala (regimul de navigatie pe fluvii sau pe canale internationale );

tratatele multilaterale prin care se creeaza o organizatie internationala, ca subiect nou de drept international, personalitatea juridica a organizatiei fiind opozabila tuturor statelor comunitatii internationale.