CONDITIILE DE EXISTENTA ALE OBLIGATIEI DE ÎNTRETINERE

1) Conditii privitoare la creditorul obligatiei legale de întretinere.

O persoana este îndreptatita la întretinere numai daca îndeplineste, cumulativ, doua conditii (art. 86 alin. 2 C.fam.):

-se afla în stare de nevoie;

-cauza starii de nevoie în care se gaseste este incompatibilitatea sa de a munci

La stabilirea starii de nevoie se va tinea seama de situatia

speciala a unor categorii de persoane, cum este cazul copiilor minori, a sotilor sau a fostilor soti. Astfel, în cazul copiilor minori se va avea în vedere ca starea lor de

nevoie are un continut diferit, în sensul ca în ea se cuprind si cheltuielile determinate de pregatirea lor profesionala, cresterea si educarea lor în bune conditii (art. 101 C.fam.).

În privinta descendentilor, legea prevede ca ei au un drept de

întretinere pe perioada cât sunt minori, oricare ar fi pricina nevoii în care se afla.

Dreptul lor la întretinere se prelungeste si dupa împlinirea vârstei de 18 ani, daca se

afla în continuarea studiilor.

În cazul sotilor, obligatia de întretinere este necesar a fi raportata

la obligatia lor de a suporta cheltuielile casatoriei, iar bunurile comune nu pot fi

excluse de la o astfel de sarcina. Astfel, pentru asigurarea întretinerii se poate trece

si la împartirea bunurilor comune (art, 36 alin. 2 C.fam.), cu conditia ca împartirea sa nu fie deghizata.

Incapacitatea de munca poate sa aiba multiple cauze: boala,

infirmitatea, vârsta înaintata etc. si poate fi totala sau partiala, definitiva sau

temporara. Dreptul la întretinere exista în toate aceste cazuri dar în limite diferite,

corespunzator potentialului real de munca al beneficiarului întretinerii.

Faptul ca o persoana beneficiaza de o pensie de asigurari sociale nu-i rapeste dreptul la întretinere în conditiile art. 86 C.fam., daca veniturile sale sunt insuficiente pentru a-si procura cele necesare traiului.

Dreptul de întretinere nu este conditionata de regula de survenirea incapacitatii de munca într-un anumit moment, cu exceptia fostilor soti, în cazul în care incapacitatea de munca trebuie sa fi survenit înainte de încheierea

casatoriei, în timpul acesteia, sau în timp de un an de la desfacerea casatoriei si sa

se datoreze unei împrejurari în legatura cu casatoria (art. 41 alin. 3 C.fam.).

Proba incapacitatii de munca, la fel ca si cea a starii de nevoie, se face prin oricare din mijloacele de dovada reglementate de lege (înscrisuri, martori, prezumtii etc.).

2) Conditii privitoare la debitorul obligatiei de întretinere.

O persoana poate fi obligata la întretinerea alteia numai daca sunt întrunite urmatoarele cerinte legale:

- debitorul dispune de mijloacele necesare asigurarii întretinerii

altei persoane (art. 90 alin.1, art. 91, art. 94 alin. 1 C.fam.);

-nu exista o alta persoana obligata la întretinere înaintea sa sau in ordinea stabilita prin art. 89 C.fam..

Legiuitorul fixeaza în cuprinsul art. 94 C.fam. regula conform careia întretinerea este datorata potrivit cu nevoia celui care o cere si cu mijloacele celui ce urmeaza a o plati.

Pentru stabilirea veniturilor debitorului obligatiei de întretinere se poate folosi orice mijloc de proba, înscrisuri, martori si chiar ancheta sociala efectuata la domiciliul sau201.

Articolul 89 C.fam. stabileste ordinea imperativa în care se datoreaza întretinerea, deci creditorul nu are un drept de optiune în privinta debitorului care-i va acorda întretinere, ci este nevoit sa se îndrepte împotriva celor virtual obligati potrivit art. 86 C.fam. în succesiunea riguros indicata prin art. 89 C.fam.. Un debitor de rang inferior va fi tinut sa presteze întretinere numai daca debitorul aflat înaintea sa nu poate fi obligat. De pilda, bunicii vor suporta întretinerea nepotului numai daca parintii creditorului, obligati în primul rând, nu dispun de mijloace materiale, sunt decedati sau disparuti.