OBLIGATIA LEGALA DE ÎNTRETINERE

NOTIUNEA, FUNDAMENTUL SI CARACTERELE GENERALE ALE OBLIGATIEI DE

ÎNTRETINERE

Prin obligatie legala de întretinere se întelege îndatorirea stabilita

de lege între anumite categorii de persoane de a-si asigura la nevoie întretinerea,

îndatorirea fundamentala pe solidaritatea ce trebuie sa existe între persoane

apropiate prin raporturi de familie sau prin raporturi asimilate acestora191.

Asa cum rezulta din chiar definitia data obligatiei legale de

întretinere, temeiul general al acesteia se afla în îndatorirea de sprijin moral si

material pe care sunt datori sasi-l acorde persoanele legate prin raporturi de rudenie, de casatorie sau prin alte raporturi asimilate, sub unele aspecte, celor de rudenie.

Caractere generale:

a) Caracterul general, în sensul ca obligatia de întretinere este

stabilita de lege si exista numai în conditiile si între persoanele prevazute de aceasta.

Prevederile legale privitoare la obligatia legala de întretinere au

caracter imperativ determinat de scopul urmarit, un scop de ocrotire.

b) Caracterul personal al obligatiei legale de întretinere,

determinat de faptul ca ea exista numai între anumite persoane anume prevazute de

lege (inseparabil legata atât de persoana celui îndreptatit sa primeasca întretinere,

cât si de persoana celui obligat sa o presteze), fiind destinata exclusiv satisfacerii

trebuintelor de zi cu zi ale beneficiarului.

Particularitati:

-creanta de întretinere este incesibila atât activ cât si pasiv

(cesiunea de creanta, motivatia prin schimbare de debitor sau stipulatia pentru altul

sunt incompatibile);

-creanta de întretinere este insesizabila, desi nu în întregime,

asa cum rezulta din prevederile art. 409 alin. 1 C.proc.civ. modificat prin art. 1 pct. 6 din O.U.G. nr. 138/2000;

-creanta de întretinere este exceptata de la regula compensatiei

legale (art. 1147 pct. 3 C.civ.);

-în principiu, obligatia legala de întretinere nu este transmisibila

mostenitorilor (art. 95 C.fam.), afara de obligatia de întretinere a copilului minor, care, în anumite conditii strict determinate, trece asupra mostenitorilor debitorului obligatiei (art. 96 C.fam.);

- obligatia legala de întretinere nu poate forma obiectul actiunii

oblice, dar creditorii debitorului obligatiei legale de întretinere vor putea cere pe

aceasta cale sistarea întretinerii sau reducerea cuantumului acesteia.

C. Caracterul în principiu reciproc al întretinerii (art. 2 si 86 C.fam.). Exemple: între sotsi sotie, parinti si copii; în cazul în care copiii nu sunt

minori; între bunici si nepoti; între frati si surori etc.

Prin exceptie, exista situatii când obligatia de întretinere este

unilaterala:

• obligatia de întretinere a sotului de rea-credinta fata de

sotul de buna-credinta (art. 24 alin. 1 C.fam.);

 • obligatia de întretinere a sotului vinovat de desfacerea

casatoriei prin divort, fata de celalalt sot, dupa trecerea unui an de la desfacerea

casatoriei, înainte de acest moment obligatia de întretinere având caracter reciproc

(art. 41 alin. 2 C.fam.);

 • obligatia de întretinere a sotului divortat si recasatorit fata

de celalalt sot divortat, dar necasatorit (art. 41 alin.ultim C.fam.);

 • obligatia de întretinere a parintilor fata de copilul minor

(art. 86 alin. 1 si art. 107 alin. 1 C.fam.) si fata de acel minor aflat în continuarea

studiilor pâna la vârsta de 25 de ani;

• obligatia de întretinere a sotului care a contribuit la

întretinerea copilului celuilalt sot fata de acest copil (art. 87 alin. 1 C.fam.);

• daca întretinerea a fost acordata cel putin 10 ani ea

devine reciproca (art. 87 alin. 2 C.fam.);

• obligatia celui care a luat un copil pentru crestere fara a

întocmi formele necesare pentru adoptie (art. 88 C.fam.);

• obligatia de întretinere a mostenitorului persoanei obligate

la întretinerea unui minor sau care l-a întretinut, fara a avea aceasta obligatie, fata de

acest minor (art. 96 C.fam.);

• obligatia persoanelor care au primit copii în plasament

familial, ori li s-au încredintat copii spre crestere si educare, fata de copiii astfel

ocrotiti (art. 14 alin. 2 O.U.G. nr. 27/1997 republicata).

d) Caracterul succesiv al obligatiei legale de întretinere, întrucât,

de regula, executarea sa are loc prin prestatii periodice, corespunzatoare ritmului

nevoilor beneficiarului, nevoi pe care este destinat sa le satisfaca. De aceea, în

principiu, plata anticipata a întretinerii sub forma unei prestatii globale nu este

acceptabila.

e) Caracterul prin excelenta valabil al obligatiei legale de

întretinere, întrucât ea se stabileste în functie de nevoile celui îndreptatit sa o

primeascasi de posibilitatile materiale ale celui obligat, elemente variabile în timp. În consecinta, obligatia legala de întretinere poate fi marita sau micsorata prin hotarâre judecatoreasca.

f) Caracterul divizibil al obligatiei legale de întretinere, atât sub

aspect activ, adica al creditorilor întretinerii, cât si sub aspect pasiv, al debitorilor

obligatiei.

Codul familiei reglementeaza totusi doua exceptii, respectiv doua

cazuri în care obligatia de întretinere este guvernata de regula solidaritatii:

-art. 90 alin. 2 C.fam. prevede ca, atunci când parintele are

drept la întretinere de la mai multi copii, poate, în caz de urgenta, sa se îndrepte

împotriva oricaruia dintre ei;

-art. 96 alin. 2 C.fam. prevede expres ca, atunci când obligatia

de întretinere se transmite la mostenitorii persoanei care a fost obligata la întretinere, obligatia devine solidara între mostenitori.

Regula divizibilitatii mai cunoaste o exceptie: în cazul parintilor,

copilul are dreptul sa ceara de la fiecare parinte întretinere în întregul ei (art. 107

C.fam.).