DESFIINTAREA SI DESFACEREA ADOPTIEI

A. Desfiintarea adoptiei.

1. Adoptia poate fi lovita de nulitate:

a) Daca s-a încheiat adoptia fara consimtamântul prevazut de lege;

b) Daca s-a încuviintat adoptia unei persoane majore, fara ca

aceasta în timpul minoritatii sa fi fost crescuta de adoptator;

c) Daca s-a încuviintat adoptia între frati, precum si celelalte

cazuri de nerespectare a conditiilor de fond si impedimentelor la adoptie;

d) Adoptia unui copil care a fost recunoscut de adoptator, înainte de încheierea adoptiei – nulitate absoluta - deoarece un copil nu poate fi recunoscut si adoptat de aceeasi persoana..

2. Nulitatea adoptiei este de competenta judecatoriilor.

Organul competent este instanta judecatoreasca, fie ca este

vorba de nulitatea actului de vointa a partilor, fie ca este vorba de nulitatea hotarârii de încuviintare a adoptiei.

Judecatoria judeca în prima instanta cererile privitoare la nulitatea adoptiei.

3.Felurile nulitatii.

Lipsa consimtamântului parintelui firesc al adoptatului si viciul acestui consimtamânt nu atrag desfacerea adoptiei, ci nulitatea acesteia.

Lipa consimtamântului la adoptie a minorului care a împlinit vârsta de 10 ani – nulitate absoluta, care nu poate fi acoperita decât prin darea ulterioara a consimtamântului.

Nulitatea poate fi invocata din oficiu, precum si de orice persoana interesata.

4. Efectele nulitatii adoptiei.

Produce efecte nu numai pentru viitor, ci si pentru trecut. Cu toate acestea, unele efecte produse în trecut pot fi înlaturate: purtarea numelui, prestarea întretinerii, etc.

Efectele nulitatii adoptiei se produc privitor la:

a) Filiatia si rudenia prin adoptie – se considera ca nu au existat nici în trecut; filiatia fireascas rudenia fireasca se considera ca au existat pentru trecut.

b) Drepturile si îndatoririle parintesti – daca adoptatul este minor, parintii sai firesti redobândesc drepturile si îndatoririle parintesti.

c) Numele adoptatului – acesta îsi reia numele avut înainte de încheierea adoptiei.

d) Domiciliul si locuinta adoptatului – acestea nu vor mai fi la adoptator dupa declararea nulitatii adoptiei.

e) Obligatia de întretinere – desi adoptia este declarata nula, în

interesul adoptatului minor, prestatiile de întretinere nu se restituie.

f) Cetatenia adoptatului – copilul strain adoptat de un cetatean

român, în cazul nulitatii adoptiei, copilul care nu a împlinit 18 ani este considerat ca nu a fost niciodata cetatean român, daca domiciliaza în strainatate sau daca

paraseste tara pentru a domicilia în strainatate. Daca adoptatul a împlinit vârsta de

18 ani sau fiind sub aceasta vârsta, domiciliaza în tarasi nu o paraseste, îsi mentine

cetatenia româna dobândita prin adoptie – nulitatea nu produce efecte asupra

cetateniei în acest caz.

Copilul român adoptat de un cetatean strain, daca se declara

nula adoptia, copilul care nu a împlinit 18 ani este considerat ca nu a pierdut

niciodata cetatenia româna. Prin urmare, daca fostul adoptat are 18 ani, ramâne cu

cetatenia straina

B. Desfacerea adoptiei.

Adoptia se încheie în interesul adoptatului. Daca ea nu mai

corespunde acestui interes, adoptia poate fi desfacuta.

1. Competenta jurisdictionala

Cererile de desfacere a adoptiei sunt de competenta în prima

instanta a judecatoriilor în a caror raza teritoriala se gaseste domiciliul copilului.

2. Cauze de desfacere a adoptiei.

Cauzele de desfacere a adoptiei sunt ulterioare încheierii adoptiei si fac incompatibila mentinerea acesteia deoarece nu mai este în interesul superior al adoptatului.

Desfacerea adoptiei poate avea loc în urmatoarele conditii:

a) Interesul adoptatului este în sensul desfacerii adoptiei.

Aprecierea acestui interes se face de catre instanta de judecata competenta pentru desfacerea adoptiei. Considerentele patrimoniale si nepatrimoniale determina interesul superior al copilului, fara ca primele sa fie precumpanitoare.

Ex.: adoptatorii nu asigura conditiile necesare pentru cresterea si educarea adoptatului.

b) Actiunea pentru desfacerea adoptiei poate fi introdusa de urmatoarele persoane:

- copilul care a împlinit vârsta de 10 ani;

-comisia pentru protectia copilului de la domiciliul acestuia –

numai daca adoptatul este minor;

-adoptatorul nu poate introduce actiunea, chiar daca adoptatul a

ajuns la majorat;

- Ministerul Public poate introduce actiunea, daca este necesara

pentru apararea drepturilor si intereselor legitime ale minorului.

În actiunea pentru desfacerea adoptiei introdusa de altcineva

decât parintele firesc al adoptatului, la desfacerea adoptiei trebuie sa fie citat acest

parinte, care are nu numai dreptul, ci si îndatorirea de a veghea asupra situatiei

copilului.

CONCLUZII

Adoptia se poate desface numai prin hotarâre judecatoreasca, la

actiunea introdusa de copilul care a împlinit 10 ani sau de Comisia pentru Protectia

Copilului si numai daca este în interesul superior al adoptatului.

3. Efectele desfacerii adoptiei

Adoptia se considera desfacuta pe data ramânerii definitive si

irevocabile a hotarârii judecatoresti prin care s-a pronuntat desfacerea adoptiei.

Îsi produce efectele chiar daca nu s-a facut mentiune pe

marginea actului de nastere.

Efectele desfacerii adoptiei se produc numai pentru viitor

începând de la data ramânerii definitive si irevocabile a hotarârii judecatoresti prin

care s-a pronuntat.

Efectele sunt cu privire la:

-legaturile de rudenie;

-drepturile si obligatiile parintesti;

-nume;

-obligatia de întretinere;

-cetatenia copilului.

1. Rudenia civila creata prin adoptie înceteaza pentru viitor si

reapare rudenia fireasca.

2. Drepturile si îndatoririle parintesti - intereseaza doar în

situatia când adoptatul e minor conform art. 22 alin. 4 din O.U.G. nr. 25/1997, parintii firesti vor redobândi drepturile si obligatiile parintesti numai daca instanta

judecatoreasca apreciaza ca acestia sunt capabili sa le exercite, asigurând minorului

tot necesarul privind cresterea si educarea sa. Daca adoptia se desface numai fata

de unul din sotii adoptatori, drepturile si obligatiile parintesti vor fi exercitate de

celalalt sot, fata de care adoptia a ramas în fiinta.

3. Obligatia de întretinere – desfacerea adoptiei determinasi

încetarea obligatiilor legale de întretinere dintre adoptator si adoptat, precum si cea

dintre rudele acestora.

4. Numele – adoptatul va redobândi numele de familie pe care la

avut la data încuviintarii adoptiei, chiar daca între timp parintii sai firesti si-au

schimbat numele. Sotia si copilul celui a carui adoptie a fost desfacuta continua sa

poarte numele pe care cel adoptat l-a avut la data casatoriei/nasterii copilului sau.

5. Domiciliul si locuinta – daca fostul adoptat este minor,

domiciliul si locuinta se vor afla la parintii sai firesti, tutore sau alta persoana fizica

sau juridica autorizata la care a fost încredintat. Daca este major, desfacerea adoptiei nu prezinta nici un interes sub acest aspect.

6. Cetatenia – copilul român adoptat de un cetatean strain, daca

nu a împlinit 18 ani, redobândeste cetatenia româna, pe data desfacerii adoptiei,

daca domiciliaza în tara sau revine în acest scop în tara.

Copilul cetatean strain adoptat de un cetatean român, daca nu a

împlinit 18 ani, pierde cetatenia româna pe data desfacerii adoptiei, daca domiciliaza în strainatate sau paraseste tara pentru a se stabili în strainatate.

Daca adoptatul este major, desfacerea adoptiei nu produce

efecte asupra cetateniei sale.