CERINTELE ADOPTIEI

1. Conditii de fond

2. Lipsa impedimentelor la adoptie

3. Conditii de forma.

1. Conditiile de fond ale adoptiei

1. Consimtamântul la adoptie.

a) Consimtamântul celui care adopta

Este posibila adoptia de catre o singura persoana sau de doi

soti. Consimtamântul trebuie sa provina de la o persoana cu capacitate de exercitiu

si sa nu fie viciat. Nu pot exprima un consimtamânt valabil în vederea adoptiei,

minorul necasatorit si cel pus sub interdictie.

Alienatul si debilul mintal care nu au fost pusi sub interdictie, nu

pot consimti la adoptie în perioada de luciditate pasagera, deoarece o asemenea

adoptie nu este în interesul adoptatului.

Consimtamântul la adoptie se exprima în forma autentica.

b) Consimtamântul sotului celui care adopta.

Daca cel ce vrea sa adopte este casatorit, se cere pentru încheierea adoptiei si consimtamântului sotului sau, deoarece adoptia nu trebuie sa creeze relatii incompatibile cu o viata normala de familie.

Nu se cere consimtamântul sotului celui care doresti sa adopte

daca acesta se afla în imposibilitate de a-si manifesta vointa. În aceasta situatie,

sotul celui care doreste sa adopte, nu devine, prin manifestarea consimtamântului

sau adoptator alaturi de celalalt sot; consimtamântul sotului celui care doreste sa

adopte este cerut numai ca o conditie de fond pentru ca celalalt sot sa poata adopta.

c) Consimtamântul parintilor firesti ai celui ce urmeaza sa fie

adoptat.

Amândoi parintii firesti trebuie sa consimta la adoptia copilului

care nu a dobândit capacitate deplina de exercitiu, chiar daca parintii firesti sunt

divortati si chiar daca copilul este încredintat unei a treia persoane sau unei familii (în cazul divortului parintilor când copilul nu a fost acordat unuia dintre parinti).

Daca unul dintre parintii firesti nu-si da consimtamântul la adoptie, instanta nu poate decide în locul lui.

Consimtamântul parintilor firesti ai celui ce urmeaza sa fie adoptat nu este necesar în urmatoarele cazuri. Daca parintii celui ce urmeaza a fi adoptat sunt:

-decazuti din drepturile parintesti;

-decedati;

-pusi sub interdictie;

-declarati judecatoreste morti sau disparuti;

-necunoscuti;

-în imposibilitatea de a-si manifesta vointa;

-copilul este declarat judecatoreste abandonat.

Pentru încheierea adoptiei este suficient numai consimtamântul

unuia dintre parintii firesti ori de câte ori celalalt parinte este decazut din drepturile

parintesti, este decedat, pus sub interdictie, declarat judecatoreste mort sau disparut, necunoscut ori se afla în imposibilitatea din orice împrejurare de a-si manifesta vointa.

Consimtamântul parintilor firesti se exprima în forma autentica;

se poate exprima numai dupa trecerea unui termen de 45 de zile de la nasterea

copilului. Parintele poate revoca consimtamântul dat în termen de 30 de zile de la

data înscrisului autentic prin care acesta a fost exprimat. Dupa expirarea acestui

termen, consimtamântul parintelui devine irevocabil.

d) Problema consimtamântului în cazul copilului lipsit de ocrotire

parinteasca.

• Atunci când copilul se afla sub tutela, desi se gaseste în

situatia de a fi pus sub tutela, se poate încuviinta adoptia fara a se mai institui tutela.

e) Consimtamântul copilului ce urmeaza a fi adoptat.

Daca cel ce urmeaza a fi adoptat a împlinit vârsta de 10 ani, se

cere pentru adoptie, si consimtamântul sau.

2. Persoana sau familia care adopta trebuie sa aiba capacitate

deplina de exercitiu.

Persoana cu capacitate deplina de exercitiu poate adopta fara deosebire de nationalitate, rasa, sex sau religie.Împrejurarea ca aceasta are un copil nu constituie un impediment la adoptie. Persoana poate adopta, fie ca este casatorita sau necasatorita.

Vârsta maxima a adoptatorului este nelimitatasi nu poate conduce la refuzul încuviintarii adoptiei decât în conditii speciale, când nu se poate

realiza scopul adoptiei.

3. Diferenta de vârsta între cel care adoptasi cel care urmeaza a

fi adoptat trebuie sa fie de cel putin 18 ani.

Aceasta conditie se justifica prin faptul ca între adoptator si adoptat trebuie sa existe o diferenta de vârsta asemanatoare cu aceea care, de obicei, exista între parintele firesc si copilul sau. Pentru motive temeinice, instanta judecatoreasca poate încuviinta adoptia chiar daca diferenta de vârsta între adoptator si adoptat ar fi mai mica de 18 ani.

4. Cel ce urmeaza a fi adoptat sa nu fi dobândit capacitatea

deplina de exercitiu.

De regula aceasta capacitate se dobândeste la vârsta de 18 ani,

când persoana devine majora; minora care se casatoreste dobândeste capacitate

deplina de exercitiu, capacitate care se mentine, chiar daca se desface casatoria prin

divort ori înceteaza prin decesul sotului.

Exceptie – persoana care a dobândit capacitatea deplina de

exercitiu poate fi adoptata numai de catre o persoana sau familia care a crescut-o.

5. Adoptia sa fie în interesul superior al celui ce urmeaza a fi adoptat.

Instanta judecatoreasca poate încuviinta adoptia numai daca

este în interesul superior al adoptatului. În acest scop se va verifica îndeplinirea

tuturor cerintelor legale sau încheierea adoptiei, inclusiv a termenului si procedurilor prevazute de lege si se va recurge la ancheta sociala pentru a se verifica pe teren scopurile reale ce se urmaresc prin adoptia care se solicita a fi încheiata.

Instanta trebuie sa verifice daca adoptia se face în interesul

superior al adoptatului (adoptatorul sa prezinte conditii materiale si garantii morale

necesare dezvoltarii armonioase a copilului).

6. Atestatul Comisiei pentru Protectia Copilului.

Acest atestat se refera la îndeplinirea conditiilor materiale si

morale, de catre persoana sau familia care doreste sa adopte, necesare dezvoltarii

armonioase a copilului, respectiv atestatul sa constate ca familia este apta sa adopte

Acest atestat nu se confunda cu avizul favorabil al Comisiei.

Atestatul si avizul intervin în momente diferite si produc efecte

specifice.

ATESTATUL - se elibereaza la cerere în termen de 90 de zile

de la data depunerii cererii si pe baza lui si a consimtamântului exprimat în conditiile legii, Comisia pentru Protectia Copilului poate încredinta copilul în vederea adoptiei persoanei sau familiei care a primit atestatul.

AVIZUL – se elibereaza dupa terminarea perioadei pentru care a fost încredintat copilul în vederea adoptiei, pâna la încuviintarea sau respingerea cererii de adoptie de catre instanta de judecata.

Atestatul si avizul se elibereaza de comisie si amândoua sunt

conditii pentru încheierea adoptiei

7. Încredintarea copilului în vederea adoptiei, persoanei sau familiei care doreste sa-l adopte.

Adoptia copilului este precedata de încredintarea acestuia

persoanei sau familiei ce doreste sa-l adopte. În cazul în care exista atestatul si

consimtamântul persoanei care doreste sa adopte copilul, comisia „poate” încredinta copilul în vederea adoptiei.

Încredintarea copilului este o conditie pentru încheierea adoptiei

si nu o simpla facultate a Comisiei.

8. Se pot adopta copiii care sunt în evidenta Comitetului Român

pentru Adoptie.

Exceptii – când se adopta copiii ce nu sunt în evidenta C.R.A.

a) Un sot adopta copilul celuilalt sot;

b) Adoptatorii sunt rude pâna la gradul al IV-lea inclusiv cu unul

din parintii copilului precum si cu copilul.

c) Persoana care a dobândit capacitate de exercitiu poate fi

adoptata de persoana care a crescut-o.

9. Conditii speciale pentru persoanele sau familiile cu domiciliul

sau resedinta pe teritoriul altor state si care doresc sa adopte copii cu cetatenia

româna , ori cu resedinta pe teritoriul României.

a) Un act eliberat de autoritatile straine anume aratate

(autoritatea centrala în domeniul adoptiei) din care sa rezulte ca exista garantii pentru ca minorul sa intre si sa locuiasca în statul strain respectiv în cazul încuviintarii adoptiei.

b) Un act eliberat de autoritatile straine competente din care sa

rezulte ca familia care doreste sa adopte este apta sa adopte.

c) Raportul asupra anchetei psihosociale, efectuata de

autoritatea competenta la domiciliul persoanei sau familiei în cauza, în care sa se

arate opinia acestora cu privire la adoptie.

2. Lipsa impedimentelor la adoptie

1. Lipsa impedimentului rezultat din rudenie.

Adoptia între frati este interzisa. În celelalte cazuri de rudenie

este permisa adoptia. Adoptia nu este posibila între parintele firesc si copilul sau,

deoarece adoptatorul este o alta persoana decât parintele firesc al adoptatului

(pentru ca se cere si consimtamântul parintelui firesc la adoptie.

2. Lipsa impedimentului rezultând din calitatea de sot.

Adoptia între soti este oprita, deoarece calitatea de sot este

incompatibila cu relatia dintre parinti si copii. Nu se poate admite ca în acelasi timp o persoana sa fie sotsi parinte sau sotsi copil.

Adoptia nu ar putea interveni între doi fosti soti, deoarece fiind cu

capacitate deplina de exercitiu, ar însemna ca unul sa fi crescut pe celalalt în timpul

minoritatii.

Doi fosti soti nu ar putea fi adoptati de aceeasi persoana,

deoarece ar însemna sa fi fost crescuti în timpul minoritatii de catre cel ce vrea sa-i

adopte.

3. Adoptia a doi soti de catre aceeasi persoana sau familie este interzisa.

Prin adoptie cei doi soti ar deveni frati si ar fi totodata soti între

ei. Calitatea de sot este incompatibila cu aceea de frate.

4. Lipsa impedimentului rezultând dintr-o adoptie anterioara.

Adoptia unui copil de catre mai multe persoane este interzisa, cu

exceptia cazului în care ea se va face de catre sot sau sotie, simultan sau succesiv.

Impedimentul existasi în cazul în care adoptatorul a decedat,

deoarece, prin decesul acestuia adoptia nu s-a facut.

5. Lipsa confirmarii cererii de adoptie a C.R.A.

Cererea persoanei care doreste sa adopte un copil trebuie sa fie

însotita de confirmarea C.R.A. Aceasta confirmare este ceruta fie ca persoana care

doreste sa adopte are cetatenia româna, fie ca are cetatenia unui alt stat, iar în

ambele cazuri se doreste adoptia unui copil cu cetatenia româna.

3. Conditii de forma

Se refera la actele juridice ale parintilor exprimate în forma

prevazuta de lege si la procedura adoptiei.

1. Forma actelor juridice ale partilor

Actul juridic principal, substantial, care formeaza fundamentul

adoptiei, în interesul superior al adoptatului, este consimtamântul celui care doreste

sa adopte; consimtamânt care se da în forma unei „declaratii de consimtamânt la

adoptie”.

Consimtamântul se exprima în vederea adoptiei si trebuie sa mai

cuprinda declaratia ca s-a luat la cunostinta de starea de sanatate a copilului.

Consimtamântul se exprima separat de fiecare persoana

chemata sa consimta la adoptie. Consimtamântul în vederea adoptiei se poate

exprima personal sau prin mandatar – cu procura specialasi autentica -.

2. Consimtamântul parintilor firesti – forma autentica.

Se poate exprima numai dupa trecerea unui termen de 45 de zile

de la nasterea copilului si poate fi revocat în termen de 30 de zile de la data

înscrisului autentic prin care a fost exprimat, dupa care devine irevocabil.

3. Copilul ce urmeaza a fi adoptat.

Daca a împlinit vârsta de 10 ani, trebuie sa consimta la adoptie,

acest consimtamânt se cere de instanta de judecata ce încuviinteaza adoptia.

4. Daca persoana ce urmeaza a fi adoptata are capacitate

deplina de exercitiu – consimtamântul se va da în forma autentificata notarial.

La declaratia de adoptie se anexeaza actele din care sa rezulte

ca sunt îndeplinite cerintele legale pentru încuviintarea acesteia.