|
RUDENIA
Articolul 45 C.fam. defineste rudenia fireasca ca fiind legatura
care se bazeaza pe descendenta persoanelor una din alta sau pe faptul ca mai multe
persoane au un ascendent comun.
Alaturi de aceasta forma a rudeniei, bazata pe legatura de sânge
dintre doua persoane, existasi rudenia civila fundamentata pe actul juridic al adoptiei si constând în legatura izvorâta din adoptie între adoptat si descendentii sai pe de o parte, si adoptator si rudele sale, pe de alta parte.
O alta clasificare a rudeniei se face dupa linia de rudenie în:
-rudenia în linie dreapta, care se bazeaza pe descendenta unei
persoane din alta, fie în mod direct, în sensul ca persoana este copilul celeilalte, fie
în mod indirect, în sensul ca între persoanele respective exista un sir neîntrerupt de
nasteri (ex.:bunic-nepot);
-rudenie în linie colaterala, bazata pe faptul ca mai multe
persoane au un ascendent comun (ex.: rudenia dintre frati, veri primari, etc.).
Rudenia în linie dreapta, în functie de sensul sau urcator sau
coborâtor, poate fi:
-rudenie în linie ascendenta, care leaga o persoana cu cei care
coboara (de ex.: copil – parinti – bunici);
- rudenie în linie descendenta, care leaga o persoana cu cei care
coboara din ea (de ex.: parinti – copil – nepot).
Rudenia fireasca (de sânge) se mai poate clasifica în:
-rudenie din casatorie, aceea dintre parinti si copii rezultati din
casatorie;
-rudenie din afara casatoriei, aceea dintre parinti si copiii
conceputi în afara casatoriei.
Dreptul nostru acorda aceeasi ocrotire rudeniei din casatorie si
aceleia din afara casatoriei. Astfel, potrivit art. 63 C.fam., copilul din afara casatoriei a
carui filiatie a fost stabilita are, fata de parintele sau si rudele acestuia, aceeasi
situatie legala ca a copilului din casatorie. În acelasi sens Constitutia României
prevede în art. 44 pct. 3 norma potrivit careia copiii din afara casatoriei sunt egali în fata legii cu cei din casatorie.
1. Gradele, întinderea si efectele rudeniei.
Legatura de rudenie este exprimata prin gradele de rudenie,
care stabilesc întinderea, dar si masura apropierii rudeniei între doua persoane.
Potrivit art. 46 C.fam., gradul de rudenie se stabileste, în linie
dreapta dupa numarul nasterilor, fiul fiind asadar ruda de gradul întâi, nepotul si
bunicul de gradul doi s.a.m.d., iar în linie colaterala, dupa numarul nasterilor, urcând de la persoana al carei grad de rudenie se stabileste, pâna la ascendentul comun si apoi coborând pâna la persoana fata de care gradul de rudenie se stabileste, astfel ca fratii sunt rude de gradul doi, verii primari sunt rude de gradul patru, etc.
Stabilirea gradelor de rudenie si deci a întinderii rudeniei este importanta întrucât adesea, legiuitorul conditioneaza producerea unor efecte juridice de existenta acestor raporturi.
Asemenea reglementari se gasesc atât în dreptul familiei, cât si
în alte ramuri de drept.
Exemple:
• casatoria este oprita între rudele în linie colaterala, pâna la
gradul patru inclusiv (art. 4 C.fam.);
• obligatia de întretinere exista între anumite rude apropiate,
prevazute de lege (art. 86 C.fam.);
• curatela poate fi instituita la cererea rudelor (art. 154
C.fam.);
• în materie succesorala, vocatia succesorala exista pentru
descendenti, ascendenti si rudele în linie colaterala pâna la gradul patru inclusiv (art. 639 si urm. C.civ.);
• obtinerea si recuzarea judecatorilor sau a expertilor se
poate face pe motiv ca sunt rude cu partile (art. 27, 28 si 204 din C.proc.civ.);
• cauza de nepedepsire (de ex., în cazul infractiunii prevazute de art. 262 C.pen., nedenuntarea unor infractiuni sau a tainuirii prevazuta de art. 221 C.pen.).
2. Dovada si durata rudeniei
Mijloacele de proba ale rudeniei firesti difera în raport cu
interesul urmarit prin dovedirea rudeniei164
a)Când se urmaresc efecte de stare civila dovada rudeniei se
face, în principiu, cu acte4le de stare civila (art. 22 din Decretul nr. 31/1954);
b) Când se urmaresc astfel de efecte, de regula, patrimoniale,
dovada rudeniei se poate face prin orice mijloc de proba.
Exemple:
-în caz de opozitii la casatorie pe motiv de rudenie între cei ce
vor sa se casatoreasca (art. 6 si 7 C.fam.)165;
-în cazul stabilirii obligatiei de întretinere între rudele prevazute
de art. 86 C.fam.;
- în cazul actelor juridice prohibite între anumite rude;
-la recuzarea judecatorilor sau a expertilor pentru ca sunt rude
cu partile (art. 27, 28 si 204 C.proc.civ.) etc.
Chiar si în aceste cazuri, care au în principiu natura patrimoniala,
dovada statutului civil al unei persoane se face în primul rând prin actele de stare
civila.
În principiu, rudenia produce efecte numai daca este dovedita.
Durata rudeniei de sânge este permanenta, în timp ce rudenia
bazata pe adoptie, dureaza atâta timp cât fiinteaza actul juridic al adoptiei.
|
