Judecata in fata primei instante

Notiuni introductive

            Judecata reprezinta o activitate procesuala complexa si de multe ori indelungata, care incepe o data cu introducerea cererii de chemare in judecata si se finalizeaza prin executarea silita.

            Ca activitate realizata in comun de instanta de judecata, parti,  alte persoane si organe, procesul civil se desfasoara in mai multe faze:

- faza judecatii care cuprinde judecata in fata instantei de fond si judecata in fata instantelor care sunt competente sa exercite controlul judiciar (al cailor de atac).

- faza executarii silite care permite creditorului sa realizeze prestatia stabilita in titlul executoriu, daca debitorul nu executa de buna voie prevederea din titlu, la care a fost obligat.

            in ambele situatii, in ce priveste judecata se parcurg patru etape: etapa scrisa, etapa dezbaterilor, etapa deliberarii si etapa pronuntarii hotararilor judecatoresti.

1. Etapa scrisa

Procesul civil incepe, asadar, intr-o prima etapa, printr-o procedura scrisa, ce consta in introducerea cererii de chemare in judecata, prin care reclamantul sesizeaza instanta de judecata, declansand astfel procesul, si care constituie baza raporturilor care se nasc intre reclamant si parat, precum si dintre instanta de judecata si parti.

            Ca raspuns la cererea de chemare in judecata, paratul depune o intampinare in care, in scris sau oral, in fata instantei, la prima zi de infatisare, raspunde pretentiilor reclamantului prin apararile sale.

            in urmatoarea etapa procesuala, urmeaza dezbaterea contradictorie si  publica, in fata judecatorului sau a completului de judecata, etapa in care sunt analizate probele partilor sau cele dispuse de instanta, asigurandu-se prin aceasta aflarea adevarului in pricina supusa judecatii.

            Urmeaza etapa procesuala, constand in deliberare, etapa in care, dupa incheierea dezbaterilor, judecatorul sau completul de judecata se retrage in camera de consiliu, pentru deliberare si formularea hotararii ce urmeaza a fi pronuntata in sedinta publica. O data cu pronuntarea hotararii, se incheie judecata in fata instantei de fond.

            Dispozitiile ce se aplica in fata instantei de fond sunt valabile si la judecata cailor de atac, in masura in care nu contravin altor norme specifice.

            Legea prevede insa uneori, ca in anumite cazuri, inainte de sesizarea instantei de judecata, reclamantul sa incerce rezolvarea litigiului pe calea unei reclamatii adresate organului administrativ competent. Asa este, spre exemplu, cazul, celor vatamati in drepturile lor prin acte administrative, situatie prevazuta de Legea nr. 29/1990 privind contenciosul administrativ.

Cererea de chemare in judecata

            Pentru ca faza judecatii pricinii sa inceapa sa se desfasoare in bune conditii, este necesar ca partile sa cunoasca in ce consta litigiul, intinderea pretentiilor reclamantului, mijloacele de dovada pe care paratul le are pentru apararea sa. in acest scop, partile au la indemana mijloace de incunostiintare reciproca, acestea fiind: cererea de chemare in judecata, intampinarea si, atunci cand este cazul, cererea reconventionala.

            Cererea de chemare in judecata este forma de manifestarea a actiunii civile prin care se investeste instanta de judecata sau mijlocul procedural prin care cel vatamat intr-un drept civil solicita concursul organelor specializate ale statului in vederea restabilirii situatiei de drept incalcate.

            in unele situatii, norma speciala prevede ca sesizarea instantei se face printr-un alt act de procedura ce nu poarta denumirea de cerere de chemare in judecata ci:  in materie contraventionala plangerea impotriva procesului-verbal de constatarea contraventiei.

            Cererile adresate instantei, prin care aceasta este investita, pot fi principale si accesorii sau incidentale. Cererea principala (cererea de chemare in judecata) se face de reclamant, iar cele accesorii ce se fac intr-un proces aflat in faza de judecata, de un tert sau de parti contra unui tert.

            Conditiile generale ale formei si continutului cererii de chemare in judecata

            Aceste conditii sunt aratate in Codul de procedura civila la art. 82-84, care urmeaza sa fie completate cu prevederile art. 112-114 C. proc. civila, ce se refera la cererea de chemare in judecata.

            Potrivit prevederilor art. 82 alin. 1 C. proc. civ., cererea de chemare in judecata trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

            a) sa fie facuta in scris;

            De la aceasta conditie privind forma scrisa a cererii, art. 82 alin. 2 C. proc. civ., prevede o exceptie, si anume, cererile celor care isi au domiciliul in mediul rural, care sunt in competenta judecatoriilor, se pot face si verbal, urmand ca sustinerile partilor sa fie mentionate intr-un proces-verbal, semnat de judecator, grefier si partea respectiva. La alin. 3 al aceluiasi articol se prevede ca cererile scrise ale celor care nu pot semna, vor fi citite acestora, facandu-se mentiunea pe cerere, partea urmand sa confirme prin punerea de deget.

            b) cererea trebuie sa cuprinda: aratarea instantei, numele, domiciliul sau  resedinta partilor si a reprezentantului (tutore ori curator, sau consilier juridic), obiectul cererii si semnatura;

            c) cand cererea nu este introdusa de titularul dreptului, ci de un reprezentant;

            - mandatarul neavocat va alatura cererii procura in original sau copie legalizata, care ii da dreptul sa reprezinte partea;

            - avocatul va anexa la cerere delegatia eliberata de biroul de asistenta juridica;

            - jurisconsultul va anexa delegatia eliberata de persoana juridica reprezentata;

            - tutorele sau curatorul va anexa decizia autoritatii tutelare prin care au fost numiti.

            d) cererea de chemare  in judecata trebuie sa aiba o denumire corecta. Articolul 84 C. proc. civ. dispune ca cererea de chemare in judecata sau cererea pentru exercitarea caii de atac este valabila chiar daca poarta o denumire gresita. in baza rolului ei activ, instanta trebuie sa aiba in vedere nu sensul literal al termenilor folositi, ci intentia patii, sensul pe care reclamantul a inteles sa-l atribuie termenilor respectivi, natura dreptului si scopul urmarit de parte prin exercitarea actiunii.

            Elementele cererii de chemare in judecata

            Articolul 112 C. proc. civ. prevede mentiunile ce trebuie sa le cuprinda, in mod obligatoriu, cererea:

            a) numele, domiciliul sau  resedinta partilor. Procesul civil presupune un conflict de interese intre cel putin doua persoane. Pentru ca acest conflict sa poata fi solutionat, este necesar ca instanta sa cunoasca cine sunt acestea si unde au domiciliul sau resedinta, pentru a stabili competenta si pentru a putea fi citate. Desi art. 112 nu face referire la prenume, se intelege ca s-a avut in vedere numele in sens larg, care cuprinde si prenumele, atribute de identificare ale persoanei. in practica s-a decis ca, pentru prenume, este suficient numai initiala acestuia.

            b) calitatea juridica  care da partilor dreptul de a sta in judecata, atunci cand nu stau in nume propriu.

            in aceste cazuri, in cerere se va arata numele si prenumele mandatarului, si se va preciza faptul ca cererea nu este introdusa in numele acestora ci al titularului dreptului. in aceste cazuri, cererea va fi semnata de mandatar.

            La cerere se va anexa: procura (delegatia) in original sau copie legalizata, ori dovada din care sa rezulte calitatea de reprezentant legal.

            c) obiectul cererii si valoarea lui dupa evaluarea reclamantului, daca aceasta pretuire este posibila de facut. Pentru a nu se incalca dispozitiile imperative ale legii, si pentru a nu se admite un prejudiciu fictiv si exagerat stabilit de reclamant, instanta are obligatia sa verifice existenta si valoarea acestuia, iar paratul sa-l conteste.

            Asadar, prin obiect al cererii de chemare in judecata se intelege pretentiile reclamantului: restituirea unei sume de bani, desfacerea casatoriei, restituirea unui bun, anularea unui contract etc.

            Pentru a fi valabil, obiectul cererii trebuie sa indeplineasca anumite cerinte:

            - sa fie licit, adica sa nu contravina legii;

            - sa fie posibil, astfel incat instanta, obligandu-l pe parat la executare, acesta sa-l poata realiza; un exemplu de obiect imposibil este predarea unui bun care a pierit fortuit; in acest caz putandu-se cere executarea pretentiei prin echivalent;

Importanta stabilirii cu exactitate a obiectului cererii este data de:

- instanta nu poate depasi limitele stabilite de reclamant, si ea trebuie sa stie ce probleme are de rezolvat, iar paratul sa-si pregateasca apararea;

            - determina competenta instantei (exemplu in cazul actiunilor imobiliare, art. 13 C. proc. civ.)

            - determina compunerea completului de judecata; Asa de exemplu in cazurile in care este aplicabil art. 22 alin. 2 pct. 1, pricina va fi solutionata de judecator unic.

            - ajuta la determinarea admisibilitatii sau inadmisibilitatii unor probe (de exemplu, a probei cu martori).

            d) aratarea in concret a motivelor de fapt sau de drept pe care se intemeiaza cererea, a dreptului subiectiv al reclamantului, incalcat sau nesocotit, motivul ce l-a determinat pe reclamant sa se adreseze justitiei, temeiul juridic al cererii. Judecatorul va trebui sa dea, insa, calificarea corecta, legala, a cererii.

            Motivele de fapt constau in expunerea in detaliu a faptelor pe care se intemeiaza pretentia reclamantului, pentru ca in functie de aceasta, paratul sa se poata apara, iar motivele de drept indica temeiul juridic pe care se sprijina cererea (exemplu, contractul de vanzare-cumparare, faptul ilicit cauzator de prejudiciu etc.).

            Indicarea de catre reclamant a temeiului juridic nu leaga instanta, intrucat aceasta, in virtutea rolului sau activ, urmeaza sa dea actiunii calificarea exacta.

            e) mentiunea dovezilor pe care se bazeaza cererea si, mai mult, fiecare capat de acuzare din cerere.

            Potrivit art. 115 pct. 5 alin. 2-6 C. proc. civ., reclamantul trebuie sa procedeze dupa cum urmeaza:

            - daca pretinde dovada prin inscrisuri, va anexa la cerere copii legalizate de pe acestea in atatea exemplare cati parati sunt si un exemplar pentru instanta; in cazul documentelor scrise in alta limba decat limba romana, reclamantul va depune traduceri autentificate;

            - va cere infatisarea in persoana (nu prin reprezentant) a paratului, daca solicita interogatoriul acestuia;

            - cand reclamantul solicita probe cu martori, va preciza numele si domiciliul acestora.

            Uneori legea prevede necesitatea atasarii la cererea de chemare in judecata si a altor anexe.

            f) semnatura de pe cerere reprezinta confirmarea ca cele mentionate in cerere constituie vointa reclamantului si deci ca isi insuseste fara rezerve sustinerile din cerere. in cazul persoanelor juridice va semna cererea persoana fizica care o reprezinta.       

            2. Etapa dezbaterilor

            Sedinta de judecata

            Adevarul, in pricina dedusa judecatii poate fi stabilit numai in urma dezbaterilor contradictorii care au loc in fata judecatorului, in etapa dezbaterilor procesului civil.

            Ca urmare, a doua etapa a procesului civil, dezbaterea aspectelor cauzei, in sedinta de judecata, urmeaza dupa prima etapa, cea scrisa, care, asa cum am mai aratat, are rolul de a incunostiinta partile cu privire la pretentiile si apararile lor, si de informare a instantei cu privire la acestea. Dar acest lucru nu este suficient pentru aflarea adevarului. Se impune sa se desfasoare si o alta etapa cu dezbateri contradictorii intre parti si administrarea de probe.

            in desfasurarea procesului civil, sedinta de judecata constituie o faza hotaratoare, intrucat in aceasta perioada se clarifica faptele ce au generat litigiul intre parti, prin administrarea si cercetarea probelor si a mijloacelor materiale de proba, se stabilesc drepturile incalcate sau contestate in legatura cu care instanta va trebui sa emita hotararea de restabilire a ordinii de drept incalcate.

            Momentele principale in desfasurarea judecatii

            Lista proceselor

            Cu cel putin o ora inainte de inceperea sedintei de judecata, la usa salii de sedinta, se afiseaza lista cu cauzele care urmeaza sa fie judecate in ziua respectiva.

            Au prioritate pricinile urgente si cele ramase in divergenta (art. 125 alin. 2 C. proc. civ.), cele amanate din lipsa de timp (art. 157 C. proc. civ.).

            Lista proceselor are si rolul de a garanta partilor dreptul de aparare prin luarea la cunostinta despre ordinea si momentul judecatii, si, in felul acesta, prin prezenta la judecarea cauzei. De asemenea, asigura publicitatea pentru cei care au interes sau doresc sa participe la dezbateri.

            Nu poate fi schimbata ordinea proceselor trecuta pe lista decat cu incuviintarea partilor, si nu se poate judeca un proces peste rand daca nu sunt prezente toate partile.

            Schimbarea ordinii de pe lista nu  trebuie sa aduca atingere dreptului la aparare.

            Principalele activitati si momente in desfasurarea judecatii

            Deschiderea sedintei de judecata se face de presedintele completului. inainte de inceperea judecatii, partile pot cere instantei amanarea cauzelor care nu pot fi judecate.

            Amanarea poate fi, de asemenea, ceruta, si pentru lipsa apararii, motiv pentru care se poate da un singur termen. Aceasta amanare, potrivit art. 126 C. proc. civ., se poate face si de catre un singur judecator.

            Procesele sunt apoi solutionate in ordinea de pe lista.

            Procesul se desfasoara dupa anumite momente:

            a) apelul, care se face de grefier, si care se refera la obiectul pricinii, modul in care au fost citate partile. Presedintele completului verifica si el daca citarea s-a facut legal, si daca au fost indeplinite dispozitiile legale referitoare la taxa de timbru. in functie de cele constatate, presedintele completului va trece:

            - la judecarea pricinii, chiar daca se infatiseaza numai una din parti, si chiar in lipsa ambelor parti daca sunt legal citate si cel putin una din ele a cerut judecata in lipsa (art. 152 C. proc. civ.);

            - la amanarea procesului, daca procedura de citare nu este legal indeplinita, nu s-a achitat taxa de timbru, lipsa apararii invocate de una din parti, ori datorita invoielii partilor;

            - suspendarea judecatii, atunci cand la strigarea pricinii nici una din parti, desi legal citate, nu se prezinta, si nici nu s-a cerut judecata in lipsa; in acest caz, dosarul va fi lasat la sfarsitul sedintei, cand, dupa o noua strigare, judecata se suspenda (art. 242 pct. 2 C. proc. civ.).

            b) instanta se pronunta asupra exceptiilor de procedura si a celor de fond (art. 137 alin. 1 C. proc. civ.).

            c) inainte de a intra in dezbateri, la judecatorii, presedintele va incerca impacarea partilor, impacare care, daca se va realiza, va fi consemnata de judecator in cuprinsul hotararii ce o va da (art. 131 C. proc civ.)

            d) inceperea dezbaterilor - in aceasta faza se vor administra probele propuse de parti si incuviintate de instanta, urmand ca apoi partile sa puna concluzii.

            Presedintele completului va da mai intai cuvantul reclamantului, apoi paratului. in situatia in care procurorul a introdus actiunea, acesta va avea primul cuvant. Cand procurorul pune concluzii in cauzele in care participarea sa este obligatorie, interventia sa va fi dupa ce partile au avut cuvantul.

            Intervenientii vor avea cuvantul in felul urmator: intervenientul principal, avand pozitie de reclamant, va vorbi dupa reclamantul principal (cel care  a introdus actiunea), iar intervenientul accesoriu va vorbi dupa partea pe care o apara. Chematul in garantie (care este introdus in proces de parat), va vorbi dupa ce paratul raspunde invinuirilor aduse.

            in apel, recurs, revizuire si contestatie, primul va avea cuvantul cel care exercita calea de atac.

            in cazul in care paratul ridica o exceptie sau un incident mai inainte ca dezbaterea, in fond, sa fi inceput, el vorbeste primul, si reclamantul dupa aceea. Presedintele poate da cuvantul, in replica, fiecarei parti, de mai multe ori.

            e) inchiderea dezbaterilor, cand instanta va aprecia ca au fost lamurite aspectele cauzei, urmand a se retrage pentru deliberare.

            in timpul dezbaterilor, completul de judecata trebuie sa aiba rol activ.

            3. Etapa deliberarii

            Deliberarea si pronuntarea hotararii

            Etapa anterioara, a dezbaterilor, a avut dupa cum am aratat, rolul de a forma convingerea judecatorilor cu privire la hotararea ce urmeaza sa fie pronuntata.

            Dupa ce dezbaterile s-au inchis, judecatorii delibereaza in secret asupra solutiei ce urmeaza sa o dea.

            Daca procesul nu este dificil, deliberarea poate avea loc chiar in sedinta. Daca instanta nu poate hotari in aceeasi zi, pronuntarea se amana, dar nu se poate depasi 7 zile.

            Daca completul este format din mai multi judecatori, dupa deliberare, presedintele aduna parerile judecatorilor, incepand cu cel mai nou in functie, el pronuntandu-se ultimul.

            in cazul in care nu se intruneste majoritatea, cauza se judeca din nou in complet de divergenta (in complet intra: presedintele sau vicepresedintele instantei ori un judecator desemnat de presedinte) in aceeasi zi sau in cel mult 5 zile.

            Potrivit principiului continuitatii, hotararea trebuie pronuntata de judecatorii in fata carora partile au pus concluzii, deci a avut loc judecata.

            in stabilirea hotararii ce o va pronunta in pricina cercetata, judecatorul va porni de la rationamentul si mijloacele de dovada propuse de reclamant, le va confrunta cu rationamentul si mijloacele de dovada propuse de parat si apoi, raportandu-se la textele de lege, principii, practica judiciara etc., va retine faptele dovedite, isi va formula un punct de vedere, apreciind pertinenta si concludenta mijloacelor si rationamentelor propuse de parti, urmand sa realizeze un model ce va duce la solutia ce o va prezenta.

            Prin solutia pe care o da judecatorul transeaza litigiul, inlocuind lipsa de acord dintre parti, prin cuvantul sau, pe care la nevoie il poate impune.

            Cu ocazia deliberarii, instanta poate sa pronunte  urmatoarele solutii:

-           respingerea cererii;

-           admiterea cererii;

-           admiterea in parte a cererii;

-  anularea cererii, respingerea ca inadmisibila, invocarea puterii de lucru judecat, perimarea, inchiderea dosarului.

            in urma deliberarii, rezultatul se consemneaza pe scurt intr-un act de procedura ce poarta denumirea de minuta si care va constitui dispozitivul hotararii.

            Hotararea judecatoreasca

            Este actul final al judecatii, act cu caracter jurisdictional, trasatura ce il diferentiaza de actul administrativ.

            Hotararile prin care instanta rezolva fondul cauzei se numesc sentinte.

            Hotararile prin care instantele se pronunta asupra apelului, recursului, recursului in interesul legii si recursul in anulare, ori rezolva in ultima instanta fondul dupa casare se numesc "decizii".

            Toate celelalte hotarari date de instanta in timpul judecatii se numesc incheieri.

            Redactarea, semnarea si comunicarea hotararii

            Pana cel mai tarziu in a treia zi dupa pronuntare, grefierul de sedinta va preda dosarul judecatorilor in vederea redactarii hotararii.

            Potrivit prevederilor art. 261 C. proc. civ., asa cum  a fost modificat prin Ordonanta nr. 13/1998, hotararea se da in numele legii si trebuie sa cuprinda:

            - aratarea instantei care a pronuntat-o si numele judecatorilor care au luat parte la judecata;

            - numele, domiciliul sau resedinta ori, dupa caz, denumirea si sediul partilor, calitatea in care s-au judecat, numele mandatarilor sau al reprezentantilor legali si al avocatilor;

            - obiectul cererii;

            - dispozitivul;

            - calea de atac si termenul in care se poate exercita;

            - aratarea ca pronuntarea s-a facut in sedinta publica, precum si semnaturile judecatorilor si ale grefierului.